[~♥~] Ɔяɛαтιʌιтʏ Δиιмαтισи [~♥~]

[~♥~] Ɔяɛαтιʌιтʏ Δиιмαтισи [~♥~]

βιиɛ αтι ʌɛиιт ρɛ ғσяʋмʋℓ 創造性 ʋи ғσяʋм ρɛитяʋ тσтι cяɛαтσяιι ƨι ιʋвιтσяιι αиιмɛʋяιℓσя !
 
AcasaAcasa  PortalPortal  FAQFAQ  CautareCautare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  
Forum
Conectare
Utilizator:
Parola:
Conectare automata: 
:: Mi-am uitat parola
Ceas
Ultimele subiecte
» La aeroport
Sam Apr 30, 2011 11:03 pm Scris de Invader Lamu

» Fisa Personajelor
Sam Apr 30, 2011 11:01 pm Scris de Invader Lamu

» Salut!
Sam Apr 30, 2011 10:55 pm Scris de Invader Lamu

» O.o Heyy !
Sam Apr 30, 2011 10:52 pm Scris de Invader Lamu

» De ziua mea ...
Joi Sept 23, 2010 1:45 am Scris de Vizitator

» Zodii
Mar Sept 21, 2010 10:07 pm Scris de Vizitator

» Happy Birthday
Mar Sept 21, 2010 10:05 pm Scris de Vizitator

» Yahoo!Mail
Mar Sept 21, 2010 10:01 pm Scris de Vizitator

» Hi5
Mar Sept 21, 2010 9:59 pm Scris de Vizitator

Top postatori
Ƭσσ--- !Ʋиιզʋɛ ! - ☠
 
Invader Lamu
 
Melodia Saptamanii
Parteneri
forum gratuit

Distribuiţi | 
 

 Dialectul Kansai

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
Ƭσσ--- !Ʋиιզʋɛ ! - ☠
Founder
Founder
avatar

feminin Taur Tigru

Mesaje : 42
Reputatie : 0
Data nasterii : 03/05/1998
Data de inscriere : 03/09/2010
Varsta : 19
Localizare : I want to be anywhere
Joburi/Distractii : >>--- muZik
Stare de spirit : B lah blah blah ... ma simt ...

Foaie de personaj
Varsta: 15 ani
Zodie chinezeasca: Tigru
Trecut: A fost un copil nedorit de parinti si vandut unui criminal care a invatat-o de mica cele mai negre si reci sentimente.

MesajSubiect: Dialectul Kansai   Mier Sept 15, 2010 12:54 am

Dialectul Kansai


Numit Kansai-ben (関西弁, Kansai-ben?), acest dialect este vorbit în regiunea Kinki. Strict vorbind, avem de-a face de fapt cu mai multe dialecte relativ distincte vorbite în Regiunea Kansai, cel mai cunoscut fiind dialectul din Osaka, "Osaka-ben".

dialectul Ōmi (近江弁) pe teritoriul provinciei istorice Ōmi
dialectul Kyōto (京都弁) în Kyoto şi împrejurimi)
dialectul Maizuru (舞鶴弁) în Maizuru şi Reinan (sud-vestul Prefecturii Fukui)
dialectul Tamba (丹波弁) în provincia istorică Tamba
dialectul Ise (伊勢弁) în provincia istorică Ise

dialectul Shima (志摩弁) în sudul peninsulei Shima


dialectul Iga (伊賀弁) în provincia istorică Iga
dialectul Ōsaka (大阪弁) + diferite dialecte în Prefectura Ōsaka

dialectul Semba (船場言葉) în Semba în Chūō-ku
dialectul Settsu (摂津弁) în provincia istorică Settsu
dialectul Kawachi (河内弁) în provincia istorică Kawachi
dialectul Senshūt (泉州弁) în provincia istorică Izumi


dialectul Kōbe (神戸弁) în Kōbe şi împrejurimi
dialectul Banshū (播州弁) în provincia istorică Harima
dialectul Nara (dialectul Yamato; 奈良弁) în Prefectura Nara

Totsukawa (十津川弁) în sudul Yoshino-gun


dialectul Kii (紀州弁) pe teritoriul provinciei istorice Kii
dialectul Awaji (淡路弁) pe insula Awaji-shima

[modifică] Unele caracteristici ale dialectului Kansai



accent diferit în comparaţie cu japoneza standard:

Dialectul KansaiJaponeza standardRomână日本二本橋箸恋鯉こんにちはありがとう
ni↘hon ni↗ho↘n Japonia
niho↗n ni↘}hon două obiecte lungi (de ex. creioane)
ha↘shi ha↗shi pod
ha↗shi ha↘shi beţişoare
ko↘i ko↘i dragoste
ko↗i ko↘i crap (peşte)
Ko↗n↘nichi↗wa Ko↗nnichiwa Bună ziua!
Ariga↗to↘u A↗ri↘gatou Mulţumesc!


vocabular diferit:

Dialectul KansaiJaponeza standardRomânăNoteExemple
akan, akimahen (forma de politeţe) dame, ikemasen, shimatta greşit, nu este bine, trebuie, auleu! prescurtare de la "rachi ga akanu" (埒が明かぬ) însemnînd "nu a fost rezolvat". -ta(ra) akan înseamnă "nu e voie ...", -na akan înseamnă "trebuie ...". Tabeta(ra) akan. = "Nu ai voie să mănînci." : Tabena akan = "Trebuie să mănînci."
aho baka prost, idiot, tîmpit deseori folosit ca glumă Honma aho ya nā. = "Tu chiar că eşti idiot."
chau chigau, dewa nai, janai nu este, nu este bine, nu, greşit repetarea chau chau este deseori folosită în fraze negative informale Chauchau chau n chau? = "Nu este cîine chow chow, nu?" (joc de cuvinte în dialectul Kansai)
dabo baka prost, idiot, tîmpit folosit în Kobe şi Banshu; mai tare decît aho
dekka, makka desu ka, masu ka formă politicoasă desu, masu + ka (particulă interogativă); puţin arhaic Mōkarimakka? = "Cum merg afacerile?"
denna, manna desu ne, masu ne copulă de politeţe desu, masu + na; puţin arhaic Bochi-bochi denna. = "Aşa şi aşa, ce să zic?"
desse, masse desu yo, masu yo formă de politeţe desu, masu + e (schimbare de la yo); puţin arhaic Ee toko oshiemasse! = "Hai, să-ţi arăt un loc frumos!"
dessharo, massharo deshō, darō formă de politeţe desu, masu + yaro; puţin arhaic Kyō wa haremassharo. = "Astăzi s-ar putea să se facă timp frumos."
donai donna, dō cum, cît de (demonstrativ) konai înseamnă konna (astfel, ca asta de lîngă mine), sonai înseamnă sonna (astfel, ca aia de lîngă tine), anai înseamnă anna (aşa, ca aia de acolo) Donai deshita? = "Cum a mers?"
do
excesiv (prefix) deseori folosit cu sens negativ do-aho! = "Aşa prostănac ca tine, mai rar!"
dotsuku naguru a burduşi pe cineva do + tsuku (突く; prick, push) Anta, dotsuku de! = "Bă, te burduşesc, pe bune!"
donkusai manuke, nibui prost, neîndemînatic, ineficient, leneş literal "mirosind a tîmpit"
ee yoi, ii bun, în ordine
Kakko ee de. = "Ce mişto arăţi!"
egetsunai akudoi, iyarashii, rokotsu rău, vicios, depravat
Egetsunai yarikata = "Fel depravat de a face ceva"
gotsui ikatsui, sugoi grozav, mare gottsu înseamnă "foarte" sau "teribil de" la fel ca şi metcha. Gotsui kii = "Copac înalt"
gyōsan takusan o groază de, multe şi yōsan şi yōke Gyōsan tabei ya. = "Mănîncă pînă te saturi."
hokasu suteru a arunca, a se descotorosi de şi horu Sore hokashitoite. = "Arunc-o, te rog."
hannari hanayaka, jōhin elegant, splendid, graţios
Hannari shita kimono = " Kimonou elegant"
honnara, hona (sore)dewa, (sore)ja, (sore)nara atunci, în acest caz, dacă este adevărat deseori folosit ca un "la revedere" informal. Hona mata. = "Pa!"
honma hontō adevărat, real
Sore honma? = "Este adevărat?"
ikezu ijiwaru răutăcios
Ikezu sen toitee na. = "Te rog, nu fii aşa de răutăcios!"
jibun omae, anta, kimi etc. tu, Înseamnă "însuşi" sau "(a face ceva) singur" în japoneza standard; ca pronume de persoana a doua este specific dialectului Kansai. Ore, Misudo iko omoten nen. Jibun wa? = "Cred că o să merg la restaurantul Mister Donut. Tu ce faci?"
kamahen, kamehen kamawanai n-are importanţă prescurtare de la "kamai wa senu" Kamahen, kamahen. = "Nu mă deranjează, este OK."
kanan iya da, tamaranai neplăcut, nu-i binevenit prescurtare de la "kanawanu"
kashiwa toriniku carne de pasăre

kattā shatsu, kattā wai shatsu cămaşă bărbătească kattā este un joc de cuvinte de la "cutter" (engl.) şi "katta" (căştigat, bătut, învins).
kettai-na kimyō-na, hen-na, okashi-na, fushigi-na straniu, bizar
Kettai-na fuku ya na. = "Ce haine bizare!"
kettakuso warui imaimashii haradatashii enervant, stupid, iritant kettai + kuso "căcat" + warui "rău"
kii warui kanji ga warui, iyana kanji a nu se simţi bine kii este forma cu vocala prelungită de la ki (気).
kosobai, koshobai kusuguttai gîdilos

maido dōmo salutare comercială sensul original este "mulţumesc întotdeauna" Maido, irasshai! = "Cu ce vă putem servi?"
makudo makku Restaurantul McDonald's prescurtare de la "Makudonarudo" (pronunţia în japoneză a cuvîntului McDonald's) Makudo iko. = "Hai la McDonald's!"
metcha, messa, mutcha totemo, chō foarte folosit în special de cei tineri; prescurtare de la "mecha-kucha" şi "mucha-kucha" Metcha omoroi mise shitten nen. = "Ştiu un magazin foarte interesant."
nā nē particolă gramaticală pusă la sfîrşitul propoziţiei poate însemna diferite lucruri depinzînd de context şi de inflexiunea vocii. S fost ales cel de al treilea cuvînt dificil tradus de către 1000 de lingvişti internaţionali.[1]
nanbo ikura cît de mult/scump, oricît de
Sore nanbo de kōta n? = "Cît ai dat pe ea?"
nen no da, n da, no yo particolă pusă la sfîrştul propoziţiei şi neya, ne and nya. neya este puţin arhaic, ne este presurtarea de la nen iar nya este uneori folosit la Kyoto. Nande ya nen! (stereotip în dueturile comice manzai) = "Sper că glumeşti!", "Ce dracu'?!"
nukui atatakai, attakai cald

ōki ni arigatō mulţumesc prescurtare de la "ōki ni arigatō" (mulţumesc frumos, ōki ni înseamnă "very much"). Bineînţeles că şi arigatō este folosit. Cîteodată folosit în mod ironic ca "Mulţumesc, nu".
oru iru este/sînt [oameni/animale] mai informal sau arogant decît iru Doko ni oru n? = "Unde eşti?"
sakai (ni) kara, node deoarece, că puţin arhaic; şi yotte (ni) Ame ya sakai kasa saso. = "Hai să dechidem umbrela, că plouă."
shānai shōganai, shikataganai n-ai ce-i face

shibaku naguru, tataku a bate pe cineva (cu mîinile sau cu băţ etc.)
Shibaitaroka! ( < shibaite yarō ka) = "Vrei o bătaie zdravănă!?"
shindoi tsukareru, tsurai, kurushii obosit, mort de oboseală schimbare de la shinrō (辛労; greutate). shindoi este acum folosit în toată Japonia. Şi erai (puţin arhaic). Aa shindo. = "A, sînt mort de oboseală."
shōmonai tsumaranai, omoshirokunai, kudaranai plictisitor, neimportant, neinteresant

ten ta no da, ta n da, ta no yo particolă pusă la sfîrşitul propoziţiei timpul trecut de la nen Kinō Umeda itten. = "Ieri am mers la Umeda."
uchi watashi, atashi eu (fete)
Uchi no koto dō omoteru non? = "Ce crezi despre mine?"
wai ore eu (bărbaţi) arhaic; washi > wai
ware temee, omae, kisama tu (nepoliticos) Înseamnă "eu" sau "mie" în japoneza standard arhaică; folosit şi ca pronume de persoana a doua este specific regiunii Kansai. Itemaudo ware! = "Te termin!" (cuvinte tipice la bătaie)
wate watashi eu arhaic; watashi > watai > watee > wate Wate ni makashitoki! = "Mă ocup eu de asta!"
waya mucha-kucha, dainashi, dame fără rezultat, rău
Sappari waya ya. = "Nu e bine de loc."
yan jan copulă prescurtare de la yanka; mai recent
yan'na dayona, dayone copulă yan + na; folosit mai mult de tineri
yanka, yanke dewa naika, janaika copulă yanke este folosit mai ales de bărbaţi
yaru yaru, ageru a da (informal) folosit mai des decît în japoneza standard
yasu kudasai, nasaimase copulă politicoasă arhaic; folosit în special în Kyoto Oide yasu/Okoshi yasu. = "Bunvenit."

Alte caracteristici dialectale



dialectul Tōhoku, numit şi zūzū-ben: se caracterizează printre altele prin înlocuirea silabei shi cu zu, de exemplu, zumbun în loc de shimbun (ziar)[2]
dialectul Kagoshima: foloseşte uneori cuvinte greu inteligibile pentru cei neiniţiaţi. Oidon în loc de watashi (eu), omansa în loc de anata (tu), yoko ogoisa pentru utsukushii onna no ko (fată drăguţă), yoka nisedon pentru hansamu na otoko (bărbat prezentabil).
dialectul Wakayama: foloseşte verbul japonez pentru a fi inversat: în limbajul standard aru" este folosit pentru obiecte, iar oru pentru fiinţe, dar în nu şi în dialectul Wakayama.
dialectul Hakata: cînd vrei să atragi atenţia cuiva, în limbajul standard se foloseşte ano ne (dă-mi voie să te întreb ceva/să-ţi spun ceva). În Hakata-ben se atrage atenţia partenerului de discuţie zicînd ano kusa. O altă caracteristică este înlocuirea i-ului final din adjective prin ka: samui (frig) devine samuka, atsui→atsuka.
dialectul Kagawa: cuvinte proprii: hokko în loc de baka (idiot).











I love my ray of sunshine
I hate rain drop and hurt
I learned to love fool
Nice to hate, just pointless!




♥️.------Volume------.♥️.
▄ █ ▄ █ ▄ ▄ █ ▄ █ ▄ █
●Min- - - - - - - - - - -●Max
► Play ▌▌ Pause ■ Stop


Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://animation.forumhit.ro
 
Dialectul Kansai
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
[~♥~] Ɔяɛαтιʌιтʏ Δиιмαтισи [~♥~] :: [~♥~] Legate de Anime [~♥~] :: ☆ Japonia ☆-
Mergi direct la: